03 iulie, 2012

Diploma de jurnalist...


Mâine va avea loc înmânarea diplomelor - emoții mari!




Acesta e adevărul meu


Au trecut 3 ani atât de repede. Parcă nici nu am fost studentă și nu mi-au tremurat genunchii atunci când scriam examenul la admitere. Dacă în anul I am învățat zi și noapte, m-am implicat în tot felul de proiecte și concursuri (ba am fost bobocică, ba expoziții, ba voluntariatul), atunci în anul III - viceversa. M-am dedicat în totalitate televiziunii, am uitat de părinți, soră, nepot și prieteni. Nu mai zic nimic de dragoste. Logic că și notele la facultate nu mai erau 9 și 10 :), dar mă rog - tot eu sunt de vină.

Nu regret acest lucru, pentru că am reușit să acumulez experiență. Vorba mamei: nu contează banii, ci experiența. 

-Totuși, scumpă mamă - contează!

Mă rog, experiența e bună și ea, pentru că timp de un an am reușit să cunosc nu doar jurnalismul de televiziune, ci oameni deosebiți, mai puțin deosebiți și oameni lipsiți de originalitate. 


Am reușit să cunosc vedete și oameni care pretind că sunt vedete. Tare îi molipsitoare această boală....


Uiți că ai prieteni, uiți că te înconjoară oameni normali și nu sclavii tăi, uiți că viața e ca o roată(azi ești sus, mâine jos), dar mă rog fiecare are dreptul să aleagă ce vrea de la viață.
Și aici(despre vedetism) nu am avut în vedere doar jurnaliștii, ci și protagoniștii materialelor jurnalistice. Să fim serioși.

Dacă Adele urăște vedetismul, ai noștri parcă l-au apucat pe Dumnezeu de picioare când scot un videoclip. 
Unde nu te întorci  - vedete. Dacă nu se distrează la Cocos și Goa, atunci îi găsești prin Creme de la Creme.  ( jos - este loc pentru a comenta, în cazul în care credeți că eu îi invidiez).
Mă rog - nu am dreptul să îi critic, încă :).
Să cresc mare și după.

Mâine, totuși, va fi eveniment mare, licență în jurnalism bla bla bla.


Vom purta toacă și le vom arunca în aer ca americanii. Ne vom fotografia și vom zâmbi. Vom promite că în viitor neapărat ne vom scrie și ne vom suna. Posibil așa va fi - dar nu va fi. Unii vor pleca peste hotare, unii se vor căsători, unii vor alege altă profesie(pentru că au realizat -jurnalismul nu e ceea ce vor de la viață ), unii - vor rămâne în jurnalism(grea soartă îi așteaptă), mă rog - fiecare cu decizia lui. 




Mă gândesc ce să fac eu? MASTER? Uuuuuu, se merită oare?
Am să mă decid mai târziu, acum însă, voi ieși la o plimbare și după - lectură frate!

P.S. Scumpi colegi de facultate, să am iertare dacă v-am supărat cu ceva. Eu am să rămân aceeași Ana Sîrbu - nebună, vorbăreață, cu prea multă energie și încăpățânată.

Cu mult drag și respect,
Ana.