23 februarie, 2013

Noi trăim vieți străine

Noi nu trăim viața noastră!

Noi trăim viața părinților noștri, a rudelor, a prietenilor, a celor ca ne invidiază (sau dușmanilor), a colegilor, a profesorilor care au crezut în noi, a celor care ne privesc în club, a colegilor de la serviciu, a vânzătoarei de la magazin, a copiilor noștri sau a viitorilor copii, a foștilor iubiți sau a viitorilor... .

Noi trăim viețile altor oameni, pentru că vrem să le facem pe plac altora, să îi impresionăm, să nu îi dezamăgim, să ne iubească, să nu ne părăsească, să fim ceea ce vor să fim.

Până la urmă, ne transformăm într-o adunătură de caractere, ideologii, principii și valori - toate aruncate într-un corp 90 60 90 sau 120 100 120. 


Ne ucidem personalitatea de când începem a asculta părerile altora.
Cu acest gând ne trezim și cu multe altele încercăm să ne trăim viața.


Purtăm haine care nu ne reprezintă, comandăm sushi pentru că asta mânâncă Vasea cu Porsche-ul, mergem la Cocos pentru că vrem să ne „svitim”, vrem iPhone 5 (chiar dacă nu îl putem deosebi de iPhone 4), îl sunăm pe Vitalic cu BMW ca să ne ducă la discotecă, vorbim cu Leonea pentru că a devenit popular, etc.

Cu un an în urmă, când le ziceam oamenilor că vreau să merg în India și Egipt, majoritatea îmi spuneau că le-ar fi frică. În prezent, bre, toți vor în India. Visul cel mare a devenit - o călătorie în India.

Și-a făcut Leonea sesiune foto în stil vintage, peste trei zile își face și Liusea.

Le spuneam colegilor mei, ceva ani în urmă, că vreau să organizez nunta în pădure și auzeam doar: „Tu și ești nebună? Cine o să-ți vină la nuntă?”.
Acum, și ei vor nuntă în pădure.


Scria cineva că papionul a fost „distrus” de hipsteri. Bine scria.

Dacă citește cineva Coelho sau Dostoievski.... Gata, tuturor le plac acești scriitori. 
Pe Coelho și Dostoievski chiar îi ador, îmi place modul lor de a arunca literele pe hârtie. Cum nu mi-a plăcut Eminescu și Pușkin, așa și nu îmi vor place. Cu excepția câtorva poeme. Nu m-aș putea obliga să citesc cărți care sunt „în vogă”, dar nu m-au cucerit de la primele pagini.

În felul acesta, oamenii trăiesc vieți străine.


De ce să nu mănânci ouă prăjite și macaroane cu brânză, dacă anume astea îți plac?
De ce să nu faci box, dacă urăști sala de forță și yoga?
De ce să nu porți haine care te reprezintă și ți se potrivesc, dar nu haine care „stau bine” pe vecina ta?
De ce să fotografiezi cu tableta, când poți doar să admiri?

Totodată,

nu trebuie să cădeți dintr-o extremă în alta. Bunele maniere, Codul deontologic și simțul estetic nu au fost anulate!

Nu trebuie să te arunci de la etaj sau să te droghezi doar ca să nu ai aceleași principii și dorințe ca și cei din jurul tău. Pentru că nu e vorba de principii, ci de personalitatea ta ... care dispare o dată cu încercarea de a copia pe cineva.

Poți să te inspiri, dar nu copia! Nimănui nu îi plac fake-urile și prefăcuții.
„Fiecare om e unic”, nu eu am spus-o!