24 ianuarie, 2015

... despre bărbații care frânează. Nu conține cuvinte necenzurate


Mulți zic că sunt sinceri atunci când scriu pe blog. O brânză. Sunt foarte puțini care scriu pe blog despre ceea ce simt cu adevărat, resentimente, decepții, bucurii, recunoștință, etc.
*cei care scriu adevăruri, de foarte multe ori sunt anonimi. Pentru că e un risc să scrii sincer.

Oamenii scriu pentru rating, pentru că „SEXUL”, „RELAȚIILE DE IUBIRE” au priză la oameni. Toți vor să fie specialiști. Blogul e o bună posibilitate.
Pentru mine blogul este un loc unde scriu ceea ce nu îmi pot permite să scriu în calitate de jurnalist. Eu sunt sinceră când scriu pe blog, este exact ceea ce am în creierul și inima mea. E ca și cum aș discuta cu prietenii mei. Doar că ei deja mă cunosc și știu cine sunt. Nu mă vor privi straniu, pentru că știu că sunt stranie și nu mă sinchisesc atunci când lumea nu vede lucrurile ca și mine.

Azi am decis să public un „o răbufnire”. Nu doar a mea, ci și a prietenelor mele.

*

Vreau să mă plâng pe faptul că bărbații sunt #tormoji, iar femeile le permit să fie așa. Mi-am promis că nu am să mai revin la acest subiect și că am să îi las pe oameni să facă ce vor. Până la urmă e doar o părere, care va fi răscriticată. Dar doare și atunci când doare, eu nu tac. Eu vorbesc despre ceea ce mă doare.

*

Fraților, sunteți niște frâne. 

În ultimele 4 luni am reușit să comunic cu o serie de băieți/bărbați, care din anumite motive, se comportă exact ca o frână de la automobil. Inițial am crezut că problema e doar în mine. Nu sunt poate pe gustul lor. Până la urmă, după multe discuții cu prietene căsătorite/celibatare/în relații/logodite - am înțeles. 
Băieții/bărbații s-au schimbat. Brusc.

Fraților, terminați să miorlăiți! Nu am zis că toți sunteți frâne. Avem și bărbați normali. Slavă Domnului!

*

Cunosc câțiva care știu ce vor de la viața și se luptă pentru asta. 

Nu sunt supărată pe viață sau pe bărbați, dar puține dintre prietenele mele se încumetă să scrie și să vorbească despre aceasta. Nu este doar părerea mea, să fie clar dragilor. E părerea a cel puțin 10 fete/femei, care mi-au spus că e o chestie care le doare. Dar multe mi-au zis: „Și ce vom schimba dacă vom spune cu voce tare ce ne doare?!”.

Am zis de mai multe ore. Atât de multe femei frumoase avem, foarte multe. Printre ele găsești și gospodine și inteligente.  
Dar voi, fraților, vă alintați!

*

Cum un băiat/bărbat „luptă” pentru inima unei femei:
„El: - Hai să ieșim la un ceai
Ea: - Nu pot azi, trebuie să mă văd cu o prietenă de a mea.
El: - Ei, dacă nu vrei. Cum vrei”

Serios? Nu este unicul caz, fraților. Adică, atât? Atât de multă atenție merită o femeie? Nu o simplă femeie, ci o femeie pe care o placi.


Mai dă din fund frate, mai rupe o păpădie de pe drum. Mai scrie-i o scrisoare. Vorbește direct cu ea și află ce îi place.

Cine îți cere să îi cumperi buchete imense de flori? Cine îți cere să ieși în restaurante cu ea?
Fii inventiv, frate!

DĂ un search pe Google. 

Mai dă dovadă de bărbăție. 

Nu toți bărbații sunt așa. Nu!!!
Din fericire, băieții cu care am fost într-o relație s-au dovedit a fi niște oameni extraordinari (defecte toți avem). Care au știut să dăruiască buchete de păpădii și romanițe, să îmi scrie bilețele de iubire, să împacheteze cadourile în hârtie și să mă iubească.

Să nu credeți că sunt o frustrată și nu am avut parte de băieți de treabă. Din contra, sunt niște tipi tare bravo, cu care comunic: inteligenți, educați și ambițioși. Exact pe placul meu.

Cei care citiți, nu trebuie să vă simțiți vinovați sau cumva vizați. Nu.

*

Dar încercați să vă puneți în situația femeilor. Ați vrea ca viitorii voștri copilași, fetițele voastre, să aibă aceeași soartă? Sau surorile?

Vă doriți oare ca bărbații din viitor să se comporte astfel cu fetița voastră în care veți investi dragoste, timp, nervi, educație și tot ce e mai frumos din voi?
Nu cred. Sunt absolut sigură că vă doriți alături de ele un Hercules. Să fie așa, și așa, și pe dincolo. Îi veți dori tot ce este mai bun.

Totodată, prin comportamentul vostru de astăzi creați o tradiție, îi educați pe cei mai mici că e normal așa să fie. Că e normal să te comporți cu o femeie pe care o placi - așa! Să te comporți indiferent! Să nu te lupți pentru ea. Sau să lupți dar cu nu prea „mare tragere de inimă”.

Nu vreau să-mi dați dreptate, chiar vă rog să vă abțineți de la comentarii răutăcioase. Ceea ce spun, spun în cunoștință de cauză. Am obosit de scâncit, și argumente goale doar pe Facebook. Nu aveți curaj să vă vedeți face to face și să oferiți feedback. Nu aveți! Pentru că voi vă simțiți foarte bine în zona voastră de confort, pentru că e bine acolo la călduț.

*
Noi vă iubim. Dar nu uitați, suntem femei!



E frumoasă și imaginea de sus și cea de mai jos:



Arhivă blog